sâmbătă, 8 noiembrie 2008

Prizonierii timpului.



Alergam de colo-colo, zi de zi, clipa de clipa. Suntem orbiti de nevoile zilei de azi, de maine. Pierdem, cu fiecare clipa pierdem timp pretios. Suntem prizonierii timpului, al trecutului, prezentului si al viitorului.
Visam, realitatea cruda ne inconjoara, tacem. E liniste in jur iar ceasul ticaie asurzitor.
Traim, luptam pana in ultima clipa . . . Suntem dependenti de timp, suntem orbiti. De multe ori nu vedem ca fericirea a trecut pe langa noi si ramanem singuri . . .
Tic tac, tic tac, e sunetului ceasului nemilos care arata scurgerea timpului. Clipe de fericire au trecut pe langa noi, neobservand , dar ulterior deschizand ochii am ramas cu regrete . . .
Am ramas prizonierii timpului . . .

Un comentariu:

Anonim spunea...

este textul meu. imi apartine. terog ori sa adaugi sursa ori sa-l stergi.ori....
PS: http://monoloage.wordpress.com/2007/07/23/ganduri-razlete/