Nu vei stii niciodata cum s-a sfaramat castelul de nisip in care traia . Apa forma coloane in jurul lui , distrugand si ultima sa bucatia de viata.
Cine esti? De unde vii ? De ce iei cu tine totul , de ce opresti timpul , de ce instigi spatiul. De ce??
Oamenii tind sa isi complice falsa existenta printr-un sentiment numit invidia. Nu e decat un orasel amarat , intr-o tara straina , cu o limba infecta si oameni pentru care tot ce conteaza sunt niste APARENTE!..
*Deja nu mai vad niciun sens al vietii .Nu e decat o poveste trista a carei protagonista este lumea. Nici macar in viata mea nu ocup locul principal .
Deja nu mai am nevoie de un print-frumos !Am nevoie de cineva sa ma asculte, sa ma consoleze si sa existe. Vreau sa fie langa mine , sa nu mai fie la mii si mii de kilometri departare. Vreau sa imi puna mana pe umar cand plang pe o melodie trista . Vreau doar sa fie... acolo !
*Din tot sufletul meu ce a mai ramas? Nu am stiut sa fac diferenta intre oamenii buni si oamenii rai ...
Si deja am ales. REGRET! Vino inapoi ! De ce nu mai pot sa mai am incredere in oameni ? Cand le vad zambetele perfide, identitatile pline de venin ...
Ascult Veritasaga : "Spune-mi in loc de suflet ce pun acum? Am incercat sa ma schimb ,nu mai am cum! M-am pierdut pe drum si vreau sa stiu VOI MAI FI VREODATA CUM VOIAM SA FIU? "
Si din nou imi dau lacrimile cand ma gandesc la atunci ...
Fata spera ...
Fata moare ...
Final de scena ... fata a pierdut lupta ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu