Sa nu aveti impresia ca am sa va multumesc pt ca scrieti pagini de blog pt mine, pt asa zisa admiratie sau mai stiu eu ce alte pareri. Nu am nevoie. Si scriu asta aici, pt ca asta gandesc si tot ce se intampla aici e un exemplu de blog in stare bruta. Nu am sa stau vreodata sa imi masor cuvintele, sa le pun pe cantar...ia sa vedem e oke ce am scris azi...rimeaza?Fiti seriosi. La urma urmei, va inteleg...si Eminescu, sa aiba si el urmasi:)).Urma-ti-l....!!!!
Am sa-ndraznesc totusi sa astept din partea voastra o oarecare retinere in ceea ce ma priveste. Incapacitatea voastra de a percepe o stare nici macar nu ma intriga. Nici nu ma dezamageste.Imi lasa un gust amar de care sincer nu am chef. Asa cum nu am chef in seara asta sa ma abtin de la postarea acestui ....nici nu stiu exact cum l'as putea numi.
Imi pare rau ca n'am dispozitia necesara pt a imparti cu voi o chestie care mi'a luminat ziua si mintea pt discutia mea de final cu Arghezi.Incepusem sa ne intelegem mai bine si am sa va spun si de ce.In alta editie poate:D.
Astazi a fost o zi plina.In sensul bun:).Oke, obositoare dar as putea spune mai mult surprinzatoare.
Sunt seaca azi, stiu. Voi sunteti mereu. Priviti in gol, nu stiti, nu vreti...incapabili.Sunteti doar oameni....iremediabil pierduti.Depasi-ti-va starea...:)
Sarcasmul de asta seara, vi-l datorez.Imi place....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu