[-De ce?
-Pt ca vreau!
-Incearca!
-Nu pot!
-Ai incercat?
-Nu!
-De ce?
-Pt ca stiu ca nu pot....sa uit....]

M'am saturat....de culori, de desene...de tot....de tine....sau de ideea de tine....m'am saturat de mine!!!!M'am saturat?Poate doar incapaictatea asta absurda de'a nu putea sa "te scot" ma face sa cred sau doar sa afirm ca m'am saturat.....situatia asta stupida de'a continua sa spun nu cand eu simt ca e da....ma face sa renunt la culori....si cu ce mai raman?Spiridusii imi pleaca....Raman doar eu....o fii bine?

Sper ca asta sa nu se transforme intr'o dilema....ma uimesc pe mine....pana acum o secunda nu credeam ca exista dileme...ca exista doar da sau nu.....si ma rog, credeam in usurinta de'a putea alege una din ele....credeam ca zmeii se inalta....ca piticii danseaza......ca pot sa colorez vise si sa desenam aman2 pe asfalt.....sa coloram strada noastra si sa mergem la mare sa strigam "TE IUBESC"....in fine...ai lafffff iu!!!Si am ales NU!A da, deci nu e dilema....uite, incerc sa zic da macar aici si nu pot....

[[[-Tu nu stii nimic.
-Ba stiu.
-Ce stii?
-I know who killed me...
-So?
-So what?
- Who killed u?
-Stii asta....
-Nu stiu
-Ba stii!!!si inceteaza sa mai fii cinic!!!
- Si tu egoista!!
-M'am saturat de tine!
-Tot egoista si rea ramai!
-Si tu cum esti?
-Cum tu n'o sa poti fii niciodata!!!
-Nici nu vreau!(ba vreau)
-Atunci spune'mi...
-Pleaca...
-De ce?
-Pentru ca asa vreau....nu ai ce sa auzi....nu intelegi ca nu vreau sa aud de tine?
-Ba o sa auzi...in fiecare melodie, cand te uiti la zmeu....cand te plimbi, cand scrii parola de mess,cand constuiesti castele de nisip, mereu!!
-Tu de unde stii?
-Pt ca simt ca acum nu esti tu....pt ca acum nu ai buline si nici pe departe nu esti spiridush...
-Ce stii tu?Tu crezi doar in tine...nu intelegi ca nu pot?Ai drumul tau pavat cu sperante si multe vise..
-Dincolo de cuvinte, tu crezi tot ce spui?Tu ai spus ca orice dorinta e realizabila...si uite ca nu....de ce nu te urasc?
-Pt ca nu vrei!
-Crezi asta?Inseamna ca tu habar nu ai....
-Habar nu am....
-I know who killed you...
-Tu crezi ca stii....
-Ratiunea asta tampita cu care o sa ramai un spiridush fara culori...mai stii?"nu ceda, orice ar fii?"..pt tine asta nu sunt valabile?
-Ti'am zis ca suntem diferiti....:
-Ti'am zis...
-Taci!
-Bine....dar stii!!!
-Nu vreau sa stiu....e mai bine...
-C se intampla cand cineva iti da aripi si te lasa sa zbori?
-E bine ca zbori....
-Dar am nevoie de aripi....
-De ce?
-Pt ca sunt de la acel cineva…
-Si daca acel cineva n'are nevoie de zbor?
-Pt ca acel cineva este prea egoist....se imbata cu vise absurde si ratiuni pline de negru...nu crede in vise...
-....
-Adio...
(timp mort)
-Adio!( adica ramai....)]]]

Cine esti? De unde vii ? De ce iei cu tine totul , de ce opresti timpul , de ce instigi spatiul. De ce??

Poate am sa traiesc mereu cu incertitudinea asta...ce imcertitudine?Eu am ales....S-a dus dracu principiul : Nu iubi pe nimeni, in afara de tine, iar pe tine uraste-te....va iubesc pe voi.....te iubesc pe tine(shhht)...pe mine nu... si pe restul da si nu....pe unii da, pe altii nu.De ce va iubesc?Meritati?Unii da, altii nu....

Sunt nervoasa si plang si ascult Vama Veche~Cu tine si chinui tastatura si ... imi rasuna in minte cuvintele : HAI RECUNOASTE CA ESTI VINOVATA!

Mi s-a mai dostrus un vis ieri. Era doar o iluzie, insa ...Nici macar o doza de fericire nu ma ajuta. Poate o supradoza de scris imi va fi de folos. Insa... talentul ce il voiam cu disperare s’a rispit in texte stupide despre zmei si culori....iar acum am ramas doar eu cu mine...

Ti’ai dorit vreodata sa mori? Ai simtit vreodata cum lumea ta se prabuseste in jurul tau?

Eu da...pentru ca...traim sub amprente paradoxale , frica ne stapaneste simturile dezvoltate sub umbre efemerice. Totul pare compus din particule de praf, molecule de cenusa si atomi de nisip. Ne risipim pe filele vietii in cautare de usi spre alte cai ...noi zari cuprinse de maini umane...si cand le gasim....le spunem nu dintr'o ambitie amestecata cu orgoliu si de ce nu, prostie...o ratiune pe care avem siguranta ca trebuie sa o ascultam si cand dormim....si cand visam...si unde ajungem...?Acum....I'm afraid to dream ... i don't want any fake illusion ...visam neincetat sa luam atitudine . Insa visele lascive lasa pe genele noastre nemuritoare pacate , efemere dureri si nebunii in neat….

Fetita cu rochiat mov si zmeu trist se pierde in accente de maturitate pe foi pierdute ... in speranta ca se va regasii cu sine in zambete de efemer ...

Fetitza este acum doar o alta iluzie intr-o lume mult prea falsa , unde zambetele sunt intoarse cu priviri inveninate, unde tot ce conteaza sunt haine si ultima freza, unde best friends isi au rostul pentru a’si pierde valoarea odata cu timpul ...inevitabil...

Vede prin panze frenetice ... vede cum oamenii invart cuvinte , le ispitesc si ... o doare ..e oarba in fata nepasarii oamenilor ...

Fetitza viseaza...

Fetitza mai plange...

O doare....

Fetitza moare....

M'am saturat sa astept venirea unor oameni care sa reuseaza sa ma schimbe si eu sa nu vad si sa zic nu....ma las condusa de ratiuni bolnave....totul este doar o piesa de teatru jucata aiurea numita viata...Stupid....

Imi spuneti ca am un stil idiot de a scrie texte bolnave....poate va cred....si va zambec apatic...uite ca noaptea a devenit brusc o lumina proasta si ziua doar o obscuritate infinita. Vreau...

Imi ingrop nevoile de a tipa, de a urla, de a zbiera , de a simti durerea in scris....

[Ne amestecam]