duminică, 14 septembrie 2008

Un pix,un pahar de cola si trie bucati de ciocolata

Ma enerva teribil ticaitul ceasului de pe perete.Indica cu o impozanta seriozitate ora 2:45. Ei si ce?! Ce-mi pasa? Maine nu plec nicaieri si poate nici peste doua sau chiar trei zile.
Pe patul de langa birou zacea deschisa cartea lui Kafka. Multa meditatie pentru cele 182 de pagini.Eu nu ajunsesem decat pe la pagina 70, dar stiam sigur ca pana la finele ei am sa-mi “suscitez” neuronii.In fine, prea multa bataie de cap.Intrasem intr-o stare de spleen total.Somn nu-mi era, caci cola isi facea datoria; deci nu as fi putut estompa senzatia de plictis, punandu-ma in pat si relaxandu-ma prin vise de inalta aspiratie.
Inca o bucatica de ciocolata ca sa-mi indulcesc papilele.Delicios! Ciocolata cu alune.
Cu fruntea in tavan si ceafa sprijinita pe spatarul scaunului, astept cred, vreo revelatie extraordinara, vreun contur filozofic care sa-mi fie dat mintii mele ca sa am cu ce sa-mi ocup timpul.Nimic, nicio sclipire care sa-mi dea de gandit, pe care as putea sa o interpretez sau poate pe care sa o ignor.Telefonul imi suna in disperare.Nu-i nimic, oricum va inceta in scurt timp ca nu mai are multa baterie.Nici macar nu ma interesa cine e.
Incep sa cotrobai prin vraful de carti, caiete, foi mazgalite de plictiseala si pixuri rasufland usurate dupa ce au obosit pe hartia alba,de pe masa.Caiete cu o infatisare nu prea prezentabila, carti cu colturile indoite, biletele cu banda lipicioasa pe care stateau numere de telefon si “nu uita!”-uri. Incepuse sa ma irite dezordinea de pe birou, asa ca m-am apucat sa le asez in asa fel incat sa para cat de cat aranjate.

Ceasul continua sa ticaie ritmic, insa acum nu ma mai deranja, telefonul incetase sa mai sune, iar dezordinea de pe birou disparuse.Putin mai bine decat acum cateva minute, insa nu suficient sa pot spune ca am depasit starea de mai devreme. Priveam, analizam, oftam plictisita si-o luam de la capat.Pe birou stateau acum un pix, un pahar de cola si trei bucatele de ciocolata.Pe jos zacea o pagina cu vreo 26 de ganduri mazgalite de pix, patate de cola si cu gust de ciocolata.

Niciun comentariu: